Radicalii liberi și stresul oxidativ -

Radicalii liberi sunt atomi instabili care pot deteriora celulele. Ei caută alți atomi sau molecule de care să se lege și să înceapă o reacție în lanț numită stres oxidativ. Prin urmare, corpul este atacat constant de stresul oxidativ.

Radicalii liberi sunt asociați cu numeroase boli inclusiv cancer, ateroscleroză, boala Alzheimer, boala Parkinson și multe altele. Potrivit lui Christopher Wanjek, autorul cărții Bad Medicine, acestea pot avea, de asemenea, o legătură cu îmbătrânirea prematură care a fost definită ca o creștere treptată a daunelor provocate de radicalii liberi.

Producerea radicalilor liberi

Dr. Lauri Y Wright, dietetician și profesor asistent de nutriție la Universitatea din Florida de Sud, spune: „Practic, mă gândesc la radicalii liberi ca la produse reziduale ale diverselor reacții chimice din celulă care, atunci când se acumulează, deteriorează celulele corpului.”

Cu toate acestea, radicalii liberi sunt esențiali pentru viață, a scris Wanjek. Capacitatea organismului de a transforma aerul și alimentele în energie chimică depinde de o reacție în lanț a radicalilor liberi care are loc în mitocondriile celulei. Radicalii liberi sunt, de asemenea, o parte crucială a sistemului imunitar, fiind implicați în apărarea împotriva invadatorilor străini.

Ce daune provoacă radicalii liberi?

Organismul are o serie de sisteme antioxidante enzimatice și non-enzimatice, capabile să metabolizeze radicalii liberi generați în procesele metabolice de oxidare. Așa-numiții „eliminatori de radicali liberi” sunt specii chimice al căror potențial antioxidant constă în capacitatea lor de a distruge direct radicalii liberi. Procesul antioxidant începe cu eliminarea proteinelor modificate prin oxidare și se termină atunci când moleculele deteriorate ale radicalilor liberi sunt reparate.

Pe măsură ce corpul îmbătrânește, își pierde capacitatea de a lupta împotriva efectelor radicalilor liberi. Rezultatul este creșterea producției de radicali liberi, mai mult stres oxidativ și mai multe leziuni celulare, ceea ce, printre alți factori, duce la procese degenerative, precum și la îmbătrânire anormală.

Odată ce se formează radicalii liberi, poate apărea o reacție în lanț. Primul radical liber captează un electron dintr-un atom al unei molecule care destabilizează molecula și o transformă într-un radical liber. La rândul său, acea moleculă captează un electron dintr-o altă moleculă, destabilizându-l și transformându-l, la rândul său, într-un radical liber. Acest efect domino poate deteriora în cele din urmă întreaga celulă.

Reacția în lanț a radicalilor liberi poate duce la afectarea structurii membranelor care înconjoară celulele, destabilizând funcționalitatea acestora. De exemplu, poate modifica compoziția lipidelor care alcătuiesc membrana celulară făcând mai probabil să rămână prins într-o arteră.

Radicalii liberi în piele

Acest proces natural de îmbătrânire cu o producție din ce în ce mai frecventă a radicalilor liberi, provocând mai mult stres oxidativ, poate duce, de asemenea, la modificări ale aspectului dumneavoastră.

Mai mult, pielea, fiind organul care prezintă o barieră primară pentru mediul exterior, este supusă anumitor factori care pot spori producția de radicali liberi cum ar fi expunerea la substanțe chimice sau expunerea la lumina soarelui. Aceste modificări sunt de obicei legate de vârstă cum ar fi pierderea frumuseții pielii, ridurile, păr cenușiu, căderea părului și modificări ale texturii firului de păr.

Deși radicalii liberi sunt produși în mod natural în organism, unii factori asociați cu anumite stiluri de viață pot accelera producția lor. Acești factori ai stilului de viață au fost legați de boli precum cancerul și bolile cardiovasculare. Prin urmare, stresul oxidativ poate fi un factor suplimentar pentru care expunerea la aceste substanțe provoacă afecțiuni.

Substanțele care generează radicali liberi pot fi găsite în alimentele pe care le consumăm, medicamentele pe care le luăm, aerul pe care îl respirăm și apa pe care o bem, potrivit proiectului de educație Huntington al Universității Stanford. Aceste substanțe includ alimentele prăjite, alcoolul, fumul de tutun, pesticide și poluanți atmosferici.

Care este stresul oxidativ?

Stresul oxidativ este un dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanții din organism, fiind legat de deteriorarea proteinelor, lipidelor și acizilor nucleici. Mai multe studii din ultimele decenii au evidențiat faptul că stresul oxidativ joacă un rol suplimentar în dezvoltarea multor afecțiuni inclusiv degenerescența maculară, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer, emfizemul, alcoolismul, boala Alzheimer, boala Parkinson, ulcerele și toate bolile inflamatorii precum artrita și lupus.

Radicalii liberi sunt, de asemenea, asociați cu îmbătrânirea. „Teoria radicalilor liberi afirmă că îmbătrânim din cauza daunelor cauzate de radicalii liberi care se acumulează în timp”, potrivit dr. Wright. Radicalii liberi pot deteriora codul ADN care este organizatorul structurii și funcției celulelor noastre ceea ce ar putea duce la tulburări atât în forma celulară, cât și în funcționare.

Cum apare stresul oxidativ?

Radicalii liberi, așa cum s-a menționat mai sus, sunt molecule care conțin oxigen cu un număr inegal de electroni ceea ce le permite să reacționeze cu ușurință cu alte molecule. Datorită acestei „reactivități ușoare” radicalii liberi pot provoca reacții chimice în lanț în corpul uman declanșând un proces de oxidare.

Stresul oxidativ poate fi măsurat prin diferiți „markeri biologici” din corpul nostru, care, în anumite situații, ne permit să prezicem gradul de risc de a suferi o boală. De exemplu, există teste enzimatice specifice pentru a vedea dacă aveți o afecțiune cardiacă.

Factorii care scad riscul de dezvolta stres oxidativ

Stilul de viață joacă un rol important în producerea radicalilor liberi și, prin urmare, în stresul oxidativ al celulelor. Schimbarea unor tipare în viața de zi cu zi poate ajuta la reducerea stresului oxidativ, ca de exemplu:

Schimbarea obiceiurilor alimentare, cu mai multe fibre și fructe și mai puține grăsimi saturate.
Exercițiile fizice regulate.
Evitarea tutunului, a pesticidelor sau a altor substanțe chimice.
Folosirea protecției solare.
Reducerea consumului de alcool.
Cel puțin 8 ore de somn pe noapte ajută la menținerea echilibrului funcțiilor corpului.

Antoxidanții și stresul oxidativ

Antioxidanții țin sub control radicalii liberi. Antioxidanții sunt molecule din celule care previn oxidarea altor molecule împiedicând astfel radicalii liberi să preia electroni din componentele importante ale celulelor și să provoace daune.

Antioxidanții acționează ca donatori de electroni, prevenind oxidarea altor molecule din corp, fără a se destabiliza, oprind astfel reacția în lanț a radicalilor liberi și reactivitatea acesteia. “Antioxidanţii sunt substanţe naturale a căror sarcină este de a curăța corpul de radicalii liberi. La fel cum fibra curăță produsele reziduale din intestine, antioxidanții curăță deșeurile radicalilor liberi din celule”, potrivit dr. Wright.

Cei mai cunoscuți antioxidanți includ beta-carotenul și carotenoizi, luteina, resveratrolul, vitamina C, vitamina E, licopenul și alți fitonutrienți. Le puteți obține din alimente bogate în antioxidanți cum ar fi fructele de pădure, citricele și alte fructe și legume bogate în vitamina C, în timp ce morcovii sunt cunoscuți ca fiind bogați în beta-caroten. Acești antioxidanți naturali pot fi găsiți și în suplimentele alimentare.